VIRTUAL ACTIONS


Proiect cofinantat de CJT.

GENERAȚII IN DIALOG
MiniSoloShow - November 2020
Andreea Foanene /curator Maria Orosan-Telea                      

Lactacion

Aflată într-un moment al propriei existenţe în care întreruperea alăptării redefineşte relaţia cu copilul, dar şi relaţie cu sine însăşi, Athe (Andreea Foanene) realizează o serie de desene care se plasează la intersecţia dintre autoanaliza psihologică, sondarea condiţiei mamei-artiste şi chestionarea arhetipului maternităţii.

Reacţia fiziologică a corpului feminin angrenat luni de zile în procesul alăptării şi confruntat la un moment dat cu întreruperea poate fi una violentă. Dincolo de biologic, starea emoţională activează pentru Athe o necesitate acută de notaţie prin desen. Sânul, mâna, picătura de lapte sunt elementele vizuale recurente ale acestor intervenţii genuine pe hârtie, care compun o naraţiune asemeni unui jurnal. Prin tema propusă, artista aduce în discuţie paradoxul vulnerabilităţii ca sursa inepuizabilă de resurecţie interioară. Feminitatea, cu atributele sale cele mai specifice, aparent fragile, reprezintă forţa generatoare a vieţii. Trimiterile la statuaria paleolitică devin astfel elocvente pentru un discurs care depăşeşte aspectele punctuale, autoreferenţiale.

Suprapusă perioadei pandemice, această etapă a relaţiei mamă-copil îşi are coordonatele spaţiale clar definite. Casa, curtea, grădina, cu elementele lor specifice sunt fie inserate discret în desen, fie se integrează prin fotografiere. Astfel, desenul devine uneori pretext al construirii unor "scenarii performative" care modifică semnificativ statutul clasic al mediului de expresie artistică. Imaginile înţărcării, o realitate intimă şi dramatică, sunt confruntate cu realitatea exterioară în care ritmul vieţii este,  pe de o parte, fragmentat de lactaţie, iar pe de alta, punctat de transformările naturii într-o vară târzie. (Maria Orosan-Telea) 


Artist Statement

"În ultimii doi ani corpul meu a adăpostit, a hrănit şi a crescut un copil. În desen am imaginat ipostazele despărţirii de laptele matern şi recâştigarea sub o formă nouă a teritoriului, a corpului, a sinelui. Dincolo de fiecare poveste personală, maternitatea reprezintă o istorie colectivă, repetitivă şi unică în acelaşi timp. În desen am redescoperit şi am conectat mame preistorice cu mame contemporane. Am folosit carioca, pensula şi creionul. Mai mult carioca. Nu am avut timp de fineţuri. Desenul, laptele şi viţa de vie au format o triadă nemaipomenită. Eu am fost acolo, în pielea artistului care nu şi-a mai încăput în formă şi a desenat aşa cum mama alăptează. Aşa cum Regina Nopţii parfumează. Aşa cum dealul poartă podgoria. Vara lui 2020 a fost despre desen, dragoste şi lacrimi. Despre viaţă şi moarte, despre singurătate, detaşare, victorie, profunzime şi instinct."(Andreea Foanene)